Viata din Emirate

Cum este viata in Emirate, ce lucruri noi am descoperit aici, care sunt diferentele intre un trai si altul, intre mentalitati, obiceiuri si traditii.

Archive for the category “Retete”

Kunafah- un desert cu taietei

 

Kunafah, un desert foarte cunoscut in aceasta zona, ca de altfel in toate tarile arabe, este de fapt o alta tentatie culinara care odata incercata te poarta cu siguranta pe calea pierzaniei (odata testata, pierderea siluetei este garantata). Dar orice poate fi testat si consumat cu moderatie iar kunafah trebuie neaparat incercata. Ca mai toate dulciurile arabesti si kunafah este foarte , foarte dulce, dar daca va incumetati sa o faceti acasa, cantitatea de zahar poate fi controlata (nu e musai de respectat reteta, se poate trisa deoarece intentia este buna). Pozele pas cu pas pentru prepararea acesteia le postez mai jos, acum sa trecem la esenta , si anume reteta.

Este nevoie in primul rand de niste taietei speciali (in supermarket se gasesc la sectiunea alimentelor inghetate pentru ca nu sunt uscati precum pastele)- Kunafah, branza akawi (care se gaseste doar sarata si de aceea se va lasa in apa o zi intreaga, schimband apa la fiecare cateva ore), unt, zahar, fistic maruntit si putina apa.

Prima data taieteii se pun in robotul de bucatarie impreuna cu putin unt si se maruntesc (eu am folosit 250 gr de taietei si 100 gr unt) dupa care se scot pe o farfurie intinsa (sau se pun intr-un bol, dupa cum e mai comod) si se amesteca bine, astfel incat sa fie bine acoperiti cu unt. Se pun intr-o tava, se aseaza si se apasa bine dupa care se pun pentru 15-20 minute in cuptor la for mediu (pana prind o culoare aurie-maronie aproape). Intre timp branza se scoate din apa, se stoarce bine si se da pe razatoare. Se prepara un sirop dintr-o cana de zahar si o jumatate de cana de apa. Se fiebe pana devine un lichid mai gros.

Se scot taieteii de la cuptor, se acopera cu branza maruntita si se pun iar la cuptor pentru inca 15-20 de minute (sau pana ce branza s-a topit). Dup ace este gata, se scoate din cuptor, se acopera cu o farfurie intinsa si se intoarce astfel in cat branza sa fie la baza iar taieteii sus. Se toarna siropul de zahar pe deasupra (atat cat doriti, in functie de cat de dulce va place). Se decoreaza cu fistic maruntit sau cu muguri de pin. Se lasa sa se raceasca si este gata. Nu e chia rasa de greu, nu?

Retetele bineinteles variaza, in unele se adauga gris la taietei, unele folosesc gris in loc de taietei sau o combinatie de branza akawi si urda. Depinde de zona, gusturi si obiceiuri. Vorba aceea “cate bordeie, atatea obiceie”.

kunafah1kunafah2kunafah3kunafah4kunafah5kunafah6

Advertisements

Shishbarak- cealalta fata a papricasului

E ciudat cum uneori atat de departe de Romania, unele feluri de mancare sunt atat de similare. Probabil ca undeva, atunci cand drumurile s-au intersectat am preluat unii de la ceilalti cate una alta….E frumos atunci cand parca “de nicaieri” descoperi gusturi oarecum similare, gusturi pe care le asociezi cu anumite momente din viata sau cu anumite persoane. Cam asa mi s-a intamplat mie cand am gustat prima data Shishbarak- mi s-a parut ca seamana putin cu papricasul pe care il pregatea bunica mea cu mamaliguta….papricasul de pui pe care de multe ori il mancam dimineata mai ales in zilele de vacanta cand plecam la tara…Deosebirea dintre cele doua este ca Shishbarak se prepara cu iaurt in timp ce papricasul se face cu smantana sau lapte dulce. Am incercat si din aceasta reteta mai multe feluri dar eu personal am ramas cu urmatoarea:

Shishbarak

– carne tocata

-iaurt- in functie de cantitatea care se gateste

– o ceapa medie

– putin usturoi

– faina

-ulei de masline

– coriandru verde

– putin amidon

-unt

– sare si piper

Carnea tocata se caleste putin cu ceapa taiata marunt, sare si piper. Se prepara un aluat intocmai ca cel pentru paste (seamana cu tortellini) din faina, ulei de masline, putina sare si apa. Se intinde o patura subtire peste care se pune din loc in loc din amestecul de carne tocata si ceapa. Se intinde o alta patura, subtire, care se pune pe deasupra si se formeaza mici pachetele cu carne tocata. Se lipesc bine si se taie (eu am folosit o forma pentru prajiturele), dupa care se pun pe o farfurie si se stropesc cu putina faina ca sa nu se lipeasca. Iaurtul se ameseca bine cu amidon (eu am folosit 7 iaurturi de aprox.200gr si 2 linguri de amidon- amidonul se pune pentru ca iaurtul sa nu se separe) si se pune la fiert la foc foarte mic, amestecandu-se bine din cand in cand. Separat, se pune intr-o tigaie unt si usturoi si se lasa la calit foarte putin- doar pana cand se simte miros de usturoi- dupa care se adauga coriandrul verde taiat marunt. Pachetele cu carne se pun la fiert in apa cu sare- se pun cand apa fierbe tare iar cand se ridica deasupra se scot si se lasa sa se scurga de apa.

Odata ce iaurtul incepe sa fiarba se adauga pachetelele cu carne si se lasa vreo 15 minute la fiert. Cand sunt gata se adauga usturoiul calit in unt impreuna cu coriandrul verde, sare si piper daca mai este nevoie.

Nu este tocmai o reteta pentru cei care sunt la dieta, este o reteta care necesita timp, dar este delicios. Sosul facut din iaurt poate parea acru, dar daca se adauga smantana se shimba putin 🙂

Shishbarak

shish5

Salata cu cous cous

De multe ori cand vine vorba de mancare nu imi doresc nimic altceva decat ceva rapid, usor de preparat si gustos. Salatele sunt intotdeauna o optiune buna, dar parca o salata mai altfel nu ar strica. Am descoperit o reteta (bineintele am modificat-o putin, asa mai pe gustul meu) care poate tine loc de cina, aperitiv  sau chiar pranz ; foarte usor de preparat si foarte rapid: salata cu cous cous.

Am folosit o cana mare de cous cous (masurat dupa ce este gatit), 2 rosii potrivite (taiate cubulete), 1 castravete mare (taiat cubulete), o ceapa mare taiata marunt si o conserva de naut. La toate acestea am adaugat 1 lingurita menta uscata, sucul de la o lamaie verde, 2 lingurite otet balsamic, sare si piper dupa gust. Le-am amestecat cu putin ulei de masline iar rezultatul a fost foarte gustos.

Simplu, nu?

😉

salata couscous

Colcasia….un altfel de cartof

Am mai gasit o planta de a carei existenta  habar nu am avut pana nu am venit in Emirate. Colcasia (qalqas in limba araba) este o planta de dimensiuni foarte mari (frunzele ajung la 1-2 metri) ai caror tuberculi sunt comestibili. Se pare ca este originara din India si Bangladesh consumul acesteia extinzandu-se pana in Africa si chiar Europa (Cipru, Turcia- cu toate ca nu este atat de raspandita pe batranul continent, exista dovezi ca romanii stiau de existenta acesteia si chiar se afla pe lista lor de bucate).

Este disponibila in doua variante, proaspata si inghetata (mie personal mi se pare ca varianta proaspata difera de cea congelata, la fel si timpul de gatire care este mai lung in cazul primeia). Nu este foarte dificil de gatit, nu necesita nu stiu ce condimente sau o pregatire prealabila (inafara de curatat si taiat cubulete daca este proaspata).

 

In imaginile de mai jos se vede cum arata in varianta proaspata; dupa ce este curatata si taiata cubulete lasa un lichid albicios, asemenator cu amidonul.

Eu o pregatesc in modul urmator (2 bucati medii catre mici, sau o punga in varianta congelata):

– o curat, o spal bine si o tai cubulete, nu foarte mici

– pun putina carne tocata la prajit (nu foarte mult, cat sa-si schimbe culoarea) cu sare si piper

– adaug apa si 1 lingura pasta de rosii si o las sa fiarba pana cand devine moale si se acopera cu un sos

– cand este aproape gata adaug 3-4 catei de usturoi zdrobiti si o legatura de coriandru proaspat.

 

De obicei o servesc cu orez basmati si o salata.

Destul de simplu 😉

 

Supa de linte

Daca ati servit pranzul macar o data intr-un restaurant cu specific arabesc este imposibil sa nu fi vazut, cel putin in meniu, celebra supa de linte. Este o supa pe care eu am adaugat-o la meniul personal deoarece este foarte simplu de facut, este gustoasa si sanatoasa (lintea are un continut ridicat de fibre, fier, magneziu si nu are colesterol).

Eu prepar aceasta supa in felul urmator (bineinteles ca exista tot felul de variatiuni si modalitati de preparare).

Am nevoie de urmatoarele:

– o ceapa medie taiata nu foarte marunt (nu ma obosesc prea tare pentru ca oricum imtreaga compozitie va ajunge in blender)

– un morcov, deasemenea si el taiat bucati

– 2 rosii mai mici taiate cuburi sau jumatati

– o cana de linte (poate sa fie galbena sau portocalie, cateodata eu le amestec pe cele doua)

– o lingurita turmeric

– o lingurita chimen pudra

– sare si piper dupa gust

Prima data pun ceapa si morcovul in putin ulei, nu foarte mult, vreo 2 minute dupa care adaug condimentele si lintea care a fost in prealabil spalata. Amestec bine, adaug rosiile cubulete si apa. Las totul sa fiarba pana cand lintea este moale dupa care transfer intreaga compozitie in blender. Supa devine cremoasa iar daca este cazul mai adaug putina apa si o mai las sa fiarba putin.

O servesc cu putina lamaie si crutoane proaspete. Simplu, nu?

😉

Sambousek- o gustare altfel

Foarte raspandita, mai ales in timpul Ramadanului ca parte a mesei de Iftaar, Sambousek este o gustare cu mai multe “fete”: sambousek cu branza, cu legume sau cu carne. Se poate prepara fie prin coacere in cuptor fie prin prajire in ulei incins. Eu personal le prefer pe cele umplute cu branza. Exista si varianta semi- preparata dar eu le prefer pe cele facute acasa. Folosesc foi pentru Sambousek similare cu cele pentru placinta care se gasesc in Romania pe care le umplu cu branza Feta (cu continut redus de sare) si patrunjel proaspat.

Sunt foarte simplu de facut doar “impachetarea” dureaza putin mai mult, insa zic eu ca se merita. Deci la un pachet de foi folosesc aprox 150-200 gr branza feta pe care o amestec cu patrunjel proaspat, taiat marunt, un ou batut si ulei pentru prajit. Se umple fiecare foaie si se “impacheteaza” in forma de triunghi dupa care se prajeste in ulei incins. Se scot dupa ce au prins o culoare aurie si se lasa sa se scurga de ulei pe un servet de bucatarie. Sunt foarte delicioase cat timp sunt calde. Pentru impachetare eu procedez la fel ca mai jos:

Iar rezultatul arata cam asa:

 

Molokhia- O singura planta, multe posibilitati

Pana sa ajung in Emirate habar nu am avut ca exista asa ceva, de cum se consuma nici nu mai vorbesc. Insa, o data ce am descoperit-o pot spune sincer ca este excelenta. Molokhia este o planta care aduce oarecum cu urzicile de pe la noi (oarecum la forma dar bineinteles fara tepii urzicilor), are un gust specific, putin amarui, si se gaseste ori sub forma proaspata, in legaturi, ori congelata si gata tocata. Mie personal imi place varianta proaspata cu toate ca dureaza destul de mult pana se curata si se separa frunzele de tulpina.

Se pare ca aceasta planta a fost consumata inca din Egiptul Antic si este considerata de unii ca un fel de mancare traditional din Egipt insa poate fi intalnita peste tot  in bucataria Orientului Mijlociu. Se consuma fie cu carne de pui, miel sau iepure fir sub forma unei supe sau asemanatoare unui sos servit langa orez. Eu aleg varianta proaspata a molokhiei deoarece in varianta congelata atunci cand se gateste lasa un lichid vascos asemanator cu cel al bamelor.

O prepar in felul urmator:

– 5 leg. Molokhia (aprox. 4 portii)- frunzele separate de tulpini si spalate bine

– 200 gr.carne tocata

– 4 catei de usturoi zdrobiti

– sare si piper dupa gust

– putina apa (3 linguri)

– putin ulei

– o lamaie

Pun carnea tocata la prajit doar cat sa prinda putina culoare dupa care adaug frunzele de molokhia in serii pt ca ocupa volum dar scad repede. Amestec bine de fiecare data si acoper cu un capac.  Dupa ce molokhia a scazut adaug apa, sarea, piperul si usturoiul si le las sa se gateasca pana ce frunzele de molokhia nu mai sunt tari la gust. Lamaia se adauga la final, in functie de preferintele fiecaruia. Se poate servi langa orez sau cu lipie arabeasca. Aceasta planta este foarte bogata in vitamina C, fier, calciu, betacaroten, etc. precum si o buna sursa de fibre in dieta.

Biryani

Biryani este un fel de mancare destul de raspandit in Emirate si asta datorita faptului ca majoritatea populatiei straine este formata din indieni si pakistanezi. Desi azi acest fel de mancare este atribuit sub-continentului Indian in realitate este originar din Iran. Se regaseste sub multe forme fie cu pui, carne de miel, peste sau numai cu legume. Aproape fiecare regiune din sub-continentul Indian isi are propria reteta de Biryani si propriul mod de a-l servi.

Mie personal imi place cel cu pui si foarte picant si cateodata ma incumet sa-l si  gatesc . Folosesc urmatoarele:

 -pui (pulpe de pui)

– 2 ceape (una mare si una mai mica)

– 2 ardei iuti (din aceia micuti si subtiri, dar care sunt ca focul)

– 2 cani orez basmati

– 2 rosii

– ghimbir (o radacina cam de vreo 3-4 cm)

– 1 legatura coriandru verde

– 1 iaurt (mic)

Condimente:

–  1 lingurita scortisoara

– 1 lingurita coriandru uscat

-1/2 lingurita cardamom uscat

– 1 lingurita Garam Masala

 Pun carnea de pui sa fiarba cu 2 lingurite de turmeric, la fel si orezul pe care il sa se gateasca numai pe jumate.

Separat pun ceapa mica taiata fidelute in ulei pana se caramelizeaza dupa care o scot pe o farfurie acoperita cu un servet de bucatarie sa se scurga de ulei.

Pun ceapa mare, taiata marunt, in ulei impreuna cu ardeii iuti si las sa se caleasca putin dupa care adaug ghimbirul si condimentele uscate. Dupa vreo 2-3 minute adaug rosiile taiate cubulete si las totul vreo 5 minute sa se gateasca. Adaug iaurtul amestecand continuu dupa care adaug carnea de pui si mai apoi orezul pe jumatate gatit. Adaug apa indeajuns insa sa nu treaca peste orez (cat sa fie la acelasi nivel).  Adaug ceapa caramelizata si acoper cu un capac si las totul la foc  mediu-mic pana ce orezul este fiert in totalitate.  La final presar pe deasupra coriandrul verde taiat marunt. Se poate servi cu salata sau cu iaurt.

Supa de fasole cu spanac

Stiu ca nici o supa/ciorba de fasole nu se compara cu traditionala noastra ciorba de fasole, dar eu am gasit o reteta care combina foarte bine doua ingrediente care mie imi plac foarte mult: spanacul si fasolea.  Este o supa care vine foarte bine dupa o zi in care am consumat preparate destul de consistente si mai ales este o supa foarte buna pentru acele momente in care caut ceva care sa fie usor de preparat dar si hranitor.

Am folosit urmatoarele:

  • O conserva de fasole alba
  • O ceapa medie taiata marunt
  • Un morcov taiat marunt
  • O tulpina de telina taiata marunt
  • O lingura pasta de rosii
  • 2 linguri de faina
  • 3 catei de usturoi zdrobiti
  • ½ punga de spanac congelat (aprox.200 gr.) dar se poate folosi si proaspat
  • O lingurita busuioc uscat
  • Putin suc de lamaie

 Am pus ceapa sa se caleasca putin (vreo 5 min) dupa care am adaugat morcovul si telina, le-am lasat pana  ce legumele s-au inmuiat putin dupa care am adaugat fasolea din conserva (pe care am strecurat-o si spalat-o in prealabil). Am amestecat  dupa care am  adaugat 2 linguri de faina, amestecand continuu timp de vreo 2-3 min. avand grija ca faina sa nu inceapa sa se prajeasca. Am adaugat treptat apa (treptat ca sa nu mi se formeze cocoloase de la faina) dupa care am pus o lingura de pasta de rosii. Am lasat supa sa fiarba iar cand legumele au fost aproape fierte am adaugat spanacul, usturoiul si sucul de lamaie. Sare si piper am pus dupa gust.

🙂

 

Tarta cu capsuni

Stiu ca a face o prajitura acasa de la zero nu e intotdeauna foarte convenabil in primul rand pentru ca cere timp, avem o gramada de alte lucruri de facut iar prajiturile sunt peste tot, de toate felurile pentru toate gusturile. Cu toate acestea cand savurezi o prajitura facuta de tine, acasa, parca satisfactia e alta. Mie imi place foarte mult aceasta reteta de tarta pentru ca este usoara iar rezultatul este foarte savuros. Am folosit urmatoarele:

195 gr faina

un praf de sare

113 gr unt la temperatura camerei

50 gr zahar

1 ou

Am amestecat toate aceste componente impreuna cat sa se lege si sa obtin o coca, dar nu am  framantat-o. Am impachetat-o in folie de plastic si am pus-o la frigider pentru 30 de min dupa care am intins-o intre doua foi de hartie cerata si am pus-o in tava la cuptor pt aprox 15 min la 180 de grade. Odata coapta  am uns-o cu putin gem de caise (cel care il folosesc si pentru glazurare) ca sa nu se inmoaie coca de la crema, dupa care am pus-o in frigider sa se raceasca.

Crema:

300 ml lapte

1 lingurita esenta de vanilie

3 galbenusuri

50 gr zahar

2 linguri faina

2 linguri amidon

Am pus laptele la fiert dar la foc mic. Intre timp am batut  galbenusurile impreuna cu zaharul si vanilia pana cand zaharul s-a topit. Am amestecat faina cu amidonul dupa care le-am adaugat treptat la galbenusuri si zahar. Cand laptele a inceput sa fiarba l-am pus deoparte si am adaugat cate o lingura la amestecul de galbenusuri amestecand continuu, dupa care am pus intreaga compozitie intr-o craticioara pe foc mic. Am amestecat din nou continuu pana cand a inceput sa se ingroase dupa care am pus compozitia deoparte sa se raceasca, amestecand din cand in cand astfel incat sa nu se formeze crusta.

Fructe:

Capsuni proaspeti, taiati in jumatate

Glazurare:

2 linguri gem de caise

1 lingura apa

Am pus gemul impreuna cu apa sa fiarba putin dupa care l-am folosit atat pentru glazurare cat si pentru coca ca sa nu se inmoaie.

 Asamblare:

Am turnat crema peste coca dupa care am pus capsunii (se pot folosi si alte fructe sau se pot combina capsuni cu kiwi si struguri) taiati in jumatate, pe deasupra, dupa care i-am glazurat cu gemul de caise cu ajutorul unei pensule. Am lasat tarta pentru 15 min la frigider inainte de a o servi.

 

Post Navigation